Translate

luni, 17 septembrie 2012

Peripetii prin Romania - Transfagarasan 2012

        Primul lucru pe care vroiam sa-l scriu si sa vi-l impartasesc si voua este ce tare a fost drumul pe Transalpina.   
        Ar trebui sa incep cu sfarsitul calatoriei ca Pacala in loc sa incep cu inceputul , dar cum toti romanii avem ceva din Pacala ,eu de ce n-as avea ?  :))))
        Tragic  pana aici , rasu plansu fara diacritice vom vedea ce va iesi.
        Sa revenim am plecat intr-o scurta vacanta de 2 zile  la inceputul lunii august prin diferite locuri  de importanta strategica pentru turismul romanesc dar am ramas profund dezamagita .
        Avem o tara frumoasa  cu peisaje si trasee care iti fac pielea de gaina pe tine cand ajungi la ele dar pe langa asta uneori iti lasa un gust amar,drumuri in constructie, putine pensiuni  pe anumite trasee iar daca te prinde noaptea prin unele locuri chiar ca te manaca ursul daca n-ai cazare .Cu mancarea nu e problema te mai descurci o mura , o afina, o zmeura , un cascaval , un sirop , o ciuperca mai gasesti cate una alta la marginea soselei.
       In prima peripetie prin Romanica  a inceput cu  Transfagarasanul asa ca de la Bacau pana la Cartisoara ne-au trebuit doar 4 ore . Ne-am oprit sa luam o gura de aer proaspat afumat de gratare  la poalele muntilor Fagaras la o mica pensiune sa halim si noi ceva ca doar plecaram nemancati de acasa  si ca tot omul sa facem si noi planuri sa mergem la cascada Balea apoi la Balea Lac .
        Zis si facut  ,  am ajuns la Cascada Balea  surprize -surprize  n-avei unde sa opresti dara sa mai si gasesti loc de parcare si o mare de oameni , masini , motoare , biciclete si bineinteles tarabe ca la balci.

Ce ne-am zis noi sa mai povestim oleaca pana mai sus poate facem si noi o oprire sa admiram peisajul si dam de vaci  pitoresc , iarba verde si cutii de bere , servetele , pampersi  murdari iar cosul de gunoi ceva mai incolo. Si uite asa am urcat ce-am urcat  , senzatii tari pe serpentine cu  masini parcate in curbe pana am ajuns la Balea lac unde era aglomeratie ca la zilele orasului ,o mare de oameni si tarabe cu produse traditionale .Ce lac nici  urma de lac , dar ce puteai ajunge acolo au plecat romanii toti in acelasi timp sa viziteze Transfagarasanul.
     
        Nu mi-a venit sa cred , nu stiam cum sa scapam mai repede din imbulzeala pestrita , de zecile de masini din varful muntelui am intrat in tunelul care face trecerea de pe o parte a muntelui pe cealalta si ce sa vezi o multime de masini ,corturi gratare pe masura ce coborai tot mai multi oameni cu catei ,cu purcei toata familia la un loc .Mi s-a parut un peisaj sinistru ,o aventura  ce vroiam  parca sa se termine.
        N-am venit sa vedem Transfagarasanul ca sa facem gratar si sa bem bere daca vroiam asta puteam sta acasa. Eu nu inteleg , sa faci atata drum ca sa pui de-un gratar pe marginea drumului sa te vada  toata lumea sa-ti bage gaze de esapament in nas si in mancare si sa ma laud a doua zi ce bine am petrecut pe Transfagarasan sau la Balea Lac cu o bere in nas pe terasa sau ce carnat ,sunca sau cas am luat din varful dealului . E ca si cum m-am dus la raionul de produse  traditionale din hypermarket.
       
                   Si-am zis sa ne facem curaj sa mergem mai departe la Vidraru sa vedem lacul , barajul nu-l vazusem niciodata .Incepuse sa se adune norii pe partea cealalta a muntelui ,chiar sa ploua pe anumite portiuni ale drumului , puteai admira padurea inca virgina prin unele locuri.Si-am ajuns la Vidraru ,aglomerat nevoie mare( parca la un click au pornit toti inspre aceeasi destinatie)  am stat putin sa nu spunem ca nu am fost ne-am fotografiat la baraj si ne-am hotarat sa mergem la Curtea de Arges .


       Ne-am oprit la Curtea Domneasca sa o  vizitam si de unde am aflat lucruri interesante picturile  fresca existente sunt unice in Europa  de la 1360 de pe vremea lui Vlaicu Voda cum de altfel si aceasta veche biserica fiind construita de la 1310 fiind si cea mai veche biserica din Tara Romaneasca.Interesant este faptul ca pe unele picturi apar diferite elemente esoterice , simboluri , unele figuri care par a fi din vechile popoare ale lumii .Foarte interesanta expunerea muzeografului.Imi pare rau ca am ajuns mai spre sfarsitul programului si perioada de vizitare se incheiase. Multa liniste,multa istorie parca pietrele bisericii iti spuneau sa le admiri fara prea multe cuvinte. Am constatat diferenta de stil  , de influenta , de spiritualitate  intre bisericile din Moldova si aceasta biserica veche.
         

         Dupa atata nebunie cu Transfagarasanul si cu Vidraru   la iesirea di Biserica ne-am intalnit cu rude pe care eu nu le-am vazut de 20 de ani si cum nu ne-am intalnit in Bacau ne-am intalnit pe drumurile patriei .  
            Minunat parca cineva ne-a trimis in acea zi la acea ora in acelasi loc plin de istorie.                     
                 Nimic nu a fost mai placut decat aceasta intalnire la umbra copacilor din interiorul Curtii Domnesti.
                 Si cum vroiam sa vedem si catedrala am ramas impresionati de frumusetea si de ornamentele existente parca erau scoase din 1001 de nopti.

              Interesant este faptul ca in interiorul catedralei era evanghelia facuta si daruita bisericii de Regina Elisabeta . Deja mai era putin si se insera ce ne-am zis sa mergem inspre Horezu  sa ne cazam si a doua zi sa ne intoarcem pe Transalpina.
            Ce credeti am gasit cazare ? La cat de multe pensiuni erau pe traseul Transfagarasan -Curtea de Arges  tot mai putine am gasit inspre Horezu , toate pline si a trebuit sa ne abatem spre Targu Jiu in noapte sa gasim un loc de dormit.
           Niste  romani in noapte ca noi mai erau vreo  10-15 masini care cautam cazare , pe sosele intunecate fara becuri  pe marginea soselei in miezul noptii  in zona Ramnicu Valcea-Horezu-Novaci-Tg Jiu
ca a doua zi dis de dimineata sa urcam pe Transalpina.Si uite asa cu un ocol de 50 de km iti cam piere si de ceramica de la Horezu si de peisajele rurale.
        Noi ca noi ca eram adulti puteam dormi in masina dar familiile cu copii ????
         Si uite asa intr-o duminica 5 august dis de dimineata dupa un dejun mizerabil la hotel de 3 stele nici nu-i dau numele ca-i fac reclama  am pornit spre Transalpina.
                 Am fotografiat Coloana Infinitului ,era liniste si pace , curatenie nu te deranja nimeni puteai sa admiri fara sa te deranjeze nimeni doar zumzetul aspersoarelor care udau gazonul .
                Si uite asa am pornit inspre Novaci trecand ca vantul si ca gandul prin satele gorjene unde este saracie lucie ,ogoare nelucrate iar la strada cateva case in constructie cu etaj si cu porti cromate  da  cromate nu din inox. Si te mai intrebi cum de-au obtinut scor de 200% la alegeri.
                 La intrarea inspre Transalpina este un semn care te atentioneaza ca drumul este inchis pe anumite tronsoane de drum , lumea se ducea la biserica sau la zilele comunei si noi sa incalcam regulile daca tot le incalca toata lumea noi de ce nu sa vedem Transalpina ii musai. La inceput drumul este bun lin , uluce pe unde sa se scurga apa ,  ,parapeti pe ici si pe colo inaintam bineinteles nici o pensiune in zona prindem si-un autocar in fata care mai mai sa-si dea duhul in curbe, intalnim si incepatori cu mamaliga in parbriz care au curaj sa se avante pe un astfel de drum la care si un sofer cu experienta  ia o piatra in gura cand merge pentru prima data .
                  Frumoase peisaje  de-o parte si de alta a drumului se cunoaste ,drumul in lucru  ajungem la primul platou  unde dupa un urcus cu multe curbe faci o pauza sa mai racoresti motorul  , dai peste tarabe , iarba , flori de camp , merisoare  ,vrei sa-ti dezmortesti picioarele sa culegi o floare calci in rahati si tampoane ,dezgustator nici aici nu scapi de gunoaie. Puneti fratilor bude ecologice , cosuri , dati  amenzi ca m-am saturat de cacaciosii din padure si din locurile pe care ar trebui sa le admiram sa punem o patura si sa ne odihnim sub razele soarelui  sa respiram aerul proaspat .
                 Si uite asa in loc sa stai ,te urci in masina si spui mergem mai departe ca poate e mai frumos si intradevar ajungem la Ranca   statiune in dezvoltare ,era duminica si muncitorii munceau din greu la pensiunile care se ridica pe marginea drumului.
               Betoane, mortar , lemn si mizerie  drum ingust masini parcate aiurea ,deja nu mai sunt parapeti ,e doar drumul bun de mers dar pe masura ce urci tot mai sus spre pas sunt senzatii extreme sa vezi golul de langa tine. Simti cum iti creste nivelul adrenalinei in vene e ca si cum ai participa la cursa de formula 1 prin munti. Privelisti minunate pitoresti pentru care unii ar da aur sa le vada sa le parcurga.Cand ajungi in varf  si cobori din masina ti se taie respiratia, ametesti de la altitudine daca esti mai slab de inger ti se poate face rau.     Sotul meu Viorel tot se ducea pe marginea drumului iar eu ii spuneam ca nu ma pot apropia sa ma uit ca imi vine rau ca ametesc daca ma uit in jos m-am asezat pe marginea soselei nici nu ma mai interesa ca venea masini ma uitam si ii admiram pe cei tineri ce curaj au sa pasesca pe potecile alunecoase , alaturi de mioare . Se pare ca drumul acesta este  printre cele mai vechi drumuri . Urcusul e fost  super acum sa vedem la coborat spre Obarsia Lotrului cum va fi drumul .Daca la urcare am avut pe partea noastra muntele la coborare fara parapeti si cu drum in lucru e si mai greu pe unele tronsoane unii parca conduc tiruri nu autoturisme  asa iau curbele.Greu e si cu soferii astia care nu au rabdare si care cred ca au masini tari. 
               Mishuta astazi a scos din  Caruta ei virtuala cateva poze maine va scoate altele in doua zile 4-5 august a vazut cat n-au vazut altii intr-o luna .
      

Niciun comentariu: