Manastiri din Moldova Sucevita

                Intr-una din postarile anterioare vorbeam despre diferenta dintre pictura din manastirile din Tara Romaneasca si cele din Moldova .
                Remember Sucevita -  construita pe la 1582 ctitorie a familiei Movila boieri , carturari ai acelei vremi care pastreaza traditia manastirilor construite de Stefan cel Mare cu pridvoare inchise.

                 

 

      

         

De vizitat Castelul Corvinilor

 Din Bacau noi am plecat ,  in caruta ne-am urcat , si am mers  sa vizitam Castelul Huniazilor .
                                                  
   Drum lung pana la Castel cu peripetii . Nu am fost pana acum niciodata in zona Hunedoarei mi-a placut la castel  turnuri , donjon si bastion.
    Castelul a fost construit de Iancu de Hunedoara incepand cu anul 1440 cand a hotarat sa modernizeze cetatea existenta la acea vreme .     Constructia a fost facuta in mai multe faze si pe la 1480 a fost finalizata.

     Donjonul turnul cel mai inalt al castelului folosit pentru observatie tragere si in ultimul caz pentru retragerea din fata inamicilor .
    Bastionul- face parte din sistemul de aparare castelului .                                  
       Sala Cavalerilor , Sala Dietei .
      Turnul Capistrano unde este un semineu gotic, Turnul Pustiu
      Turnul Toboşarilor,Turnul Buzdugan,Turnul Neboisa .
      Fantana

Curtea interioara










De prin sala de tortura 
Interesante metodele de tortura  medievale

Sala cu trofee de vanatoare  

                                            


     Am remarcat intradevar un semineu  la un nivel superior dar nu era restaurat,castelul deja se afla in restaurare atat la exterior cat si la interior dar in schimb am vazut o soba din teracota cu blazoanele cetatii .    Viorel l-a remarcat si a trebuit sa -l pozam chiar daca el nu prea vrea .

        Multe poze am facut interesante, dezamagita de faptul ca la intrarea in oras vezi toate ororile construite de comunisti , cladirile combinatului siderurghic chiar in apropiere de castel .

        Nu prea se imbina in cadrul pitoresc al castelului  ruinele moderne ale cladirilor muncitoresti , iar la periferia orasului vezi castele tiganesti .Daca cumva ai neispiratia opresti pe langa ele copii iti cer de mancare in franceza iar daca esti strain nu stiu ce s-ar putea intampla.
      Si daca tot am oprit sa pozez castelul, castel  traditional numai romanesc nu este vi-l arat si voua e rosu si in jur saracie lucie.Nu vreau sa supar pe nimeni dar adevarul este ca avem o tara frumoasa cu primari puturosi care in 22 de ani nu au facut nimic cu orasele pe care le pastoresc. Avem o multime de obiective frumoase turistice nu e de ajuns sa spui povestea trebuie facuta si infrastructura ca sa ajungi acolo sa speli strazile , sa  strangi gunoaiele , sa faci programe sa atragi fonduri dar cum mi-am propus fara politica inchei aici dar cu promisiunea ca in orice loc merg  am sa scriu si-am sa va povestesc daca nu-mi place ceva.
    

 

De cum ajungi la Scarisoara te indragostesti iremediabil

     " Muntii nostri aur poarta noi cersim din poarta-n poarta"
      Cat de mult adevar exista in versurile de mai sus . Nici nu va puteti imagina frumusetea muntilor Apuseni , puritatea  si curatenia locurilor , casele de lemn , carute trase de armasari , capitele de fan frumos asezate , oameni care trudesc din greu pentru traiul de zi cu zi.
      Tot ce vazusem la Muzeul Astra vedeam acum in realitate gospodarii autentice romanesti bine intretinute si nemodificate , fara betoane si termopane . Ar fi o crima sa vii in Rezervatie si sa nu protejezi ceea ce este.
      Acolo am vazut batrani care isi pazeau animalele nu ca le-ar fura cineva  ci de placere , stateau in razele de soare ale diminetii sa-si mai incalzeasca oasele  batrane si muncite , sa-si puna gandurile in ordine pentru ziua ce vrea sa-nceapa.
      Nici nu-ti dai seama ca  timpul trece repede , ziua  acum a inceput si cat ai pocni din degete se termina  si  soarele   care de abia a rasarit  in scurt timp  va  apune iar noi nu vom avea timp destul sa vedem zona.
       Pe drum ce sa vezi caruta si capita de fan uscata luata de pe deal  si dusa acasa pentru iarna.
      Capita era de-a intregul cu tot cu suport.
      Frumosi caii , intretinuti ca sa aiba forta sa traga la deal  mai mare placere sa-i admiri .     

       Aici la Scarisoara am intalnit tinere si batrane laolalta nepoate si bunici care vand  dulceata de zmeura si fructe de padure facuta de ele , clatite calde aduse invelitein prosoape de  acasa , palinca de mere sau de prune sa mai  faca si ele un ban acum vara cat turistii mai pot sa ajunge la ei ca nu prea au unde sa-si vanda marfa iar acolo in zona unde padurea cu ale ei roade e la ea acasa toata lumea isi face rezerve pentru iarna si daca se poate vinde ceva de ce nu.
     Tot acolo pe marginea potecii de munte dar ceva mai jos am intalnit un batran de 82 de ani care venise si el cu o galetusa in care avea cateva bucati de telemea proaspata  si prima lui intrebare a fost de unde suntem si daca s-a facut porumbul.
     Cum in Moldova seceta era in toi porumb si fasole cu lipsa anul acesta i-am raspuns ca va fi cam jale la iarna ca nu vor avea animale hrana.
     -  Cu cat dai telemeaua bade ?   
     - Cu 10 lei  pe kg.
      M-am mirat de pret ca nu facea truda lui si drumul de acasa pana in apropierea obiectivului turistic.
      Am cumparat 1 kg si ajungand la masina mi-a parut rau ca nu i-am luat toata marfa sau cel putin il intrebam pe bade cum il cheama si cum pot sa dau de el daca vreau sa vin sa cumpar sa pun la sare.
      Din discutiile avute pe marginea potecii mi-a spus ca ei nu au unde sa-si vanda marfa ca e lung drumul pana la oras sau daca vin cu marfa o dau la schimb pentru porumb sau grau hrana pentru animale si pentru faina si malai.    
     Stiu ca iarna in aceasta zona zapada-i cat gardul de abia daca poti folosi sania trasa de cai aici nu s-a auzit de 4x4 decat la ATV-uri si astea pentru cine isi permite
       Si acum despre placintele cu afine nu v-am spus nimic niste bunatati facute in tigaie pe aragaz ca niste turte subtiri umplute cu afine delicatese nu alta .
        Gustul lor imi aduceau aminte de turtele bunicii din copilarie . 
        Am facut noi sa para mai bune am rupt din telemeaua care in combinatie cu afinele,  ce master chef ,  aici  placinte rafinate de 5 stele  in aer liber si in creierul muntilor prin metode vechi . 

     Uite-o pe Mishutza pofticioasa la placinte :)))))
     Mancam cu asa o pofta incat cativa turisti s-au orit sa-si cumpere placinte inainte de a ajunge la ghetar .
     Si dupa o coborare destul de usoara la ghetar  cam 280 de trepte , am vazut o mica parte din ghetarul de la Scarisoara partea vizibila cu o vechime de 3800 de ani  la baza , 100000 metri cubi volum si o grosime de 22 de metri fiind posibil sa fie printre cei mai mari ghetari din lume . E o diferenta de temperatura de la 25 grade afara la 0 grade la ghetar in plina vara cu temperaturi ridicate iti trebuie haina  groasa.
     Cu urcarea a fost mai greu pentru mine a trebuit sa-mi aduc aminte de acum 20 de ani cand cu drag urcam Ceahlaul de suflu si de marimea pasilor  la urcare si coborare.
      Si cum niciodata nu am incaltarile adecvate fiind in tenisi mi-a fost frica sa nu alunec si  cum nu am mai fost niciodata nici in pesteri si nici la ghetar mi-a trebuit ceva timp si sudoare sa urc inapoi treptele spre iesire dar m-am scos cu o terapie la picioare intr-un parau cu apa rece ca gheata  de la marginea drumului unde mi-am racorit picioarele si am adunat pietre .  Doctorie curata nu alta . In acea zi nu m-au durut picioarele ,nici nu am simtit ca am facut efort am adormit bustean spre seara.

     Calatorii noi , zone noi vizitate ,pietre noi aduse acasa , fiecare piatra cu povestea ei .
      Unii cumpara flori de mina , altiii strang flori nemuritoare eu strang pietre.
      Mi-am propus ca vara viitoare sa ma intorc in zona dar venind dinspre Alba Iulia nu dinspre Deva sa merg sa vad Pestera lui Ionele , era inchisa si sa ma intorc Vartop sa vedem si ghetarul de acolo si apoi sa urcam spre Groapa ruginoasa si spre Pestera Ursilor  .
   Ne pregatim de pe acum  ca la anul sa facem huta -huta cu caruta TDI .

Vacile pe drumurile publice

       

     Pleci in calatorie , mergi pe drum european , pe drum national apoi intri pe drum judetean si cand te astepti mai putin dai nas in nas cu Doamnele Vaci care degeaba au pastori sau proprietari cu ele ,ca tot Doamnele Vaci ii mana spre casa.
                                                          

Muuu!!!! zice Vaca .
Dii acasa Mulga.......zicem noi.
Mulga  nu si nu , vreau la autostrada ...
      Nu exista reguli , nu exista nimic care sa se respecte in tara asta .Ei pastorii nu ne respecta ,noi soferii trebuie sa-i respectam cand vacile lor impung cu coarnele masinile in trafic .     
   Pitoresc , unde mai gasesti asa ceva , cateodata tie dor sa le vezi in traficul aglomerat din toate orasele mai ale Romaniei atunci cand unii nu mai au mult si scot arsenalul numai numai sa inainteze  1 metru cine stie poate ca le-ar mai aduce un zambet pe fata si amuzamentul ar fi maxim daca se va gasi vreun haios sa le dirijeze :)))))))

Daca ai timp trebuie neaparat sa vezi Muzeul Civilizatiilor Populare Traditionale " Astra" - Sibiu

            Si cum vara asta am avut furnici pe talpa  , ne-am suit in caruta TDI si am pornit la drum inainte Sfanta Marie Mare si am ajuns la  Babele , castelul Peles, la Sambata de Sus unde am facut un popas la Manastirea Sambata .De Sfanta Maria am stat la Slujba dupa care ne-am oprit tocmai la Sibiu , am vizitat repede centrul vechi  muzeul Brukental era inchis desi era in timpul saptamanii si ce ne-am zis sa vizitam muzeul Astra si chiar ca nu ne-a parut rau.
            Un muzeu in aer liber care se intinde pe aproape 90 de hectare unde gasesti case din diferite zone ale Romaniei conservate si pastrate unde se imbina autenticul cu traditia populara .
           Stiam de vreo 20 de ani ca in zona Dumbravei Sibiului era un muzeu dar chiar nu stiam ca este atat de mare.
           Toate lucrurile  frumoase care ti se intampla in viata  se intampla la ora exacta iar vizitarea acestui loc plin de lumina si traditie populara autentic romaneasca   a fost sa  ne lumineze acea zi .Si cum putem sa fiu mai bucuroasa ca asta s-a intamplat tocmai de ziua mea  si ca m-am putut bucura ca un copil de tot ceea ce am vazut.
           Uite asa am gasit si din zona noastra a Bacaului o barca de lemn monoxila .
           Gospodaria agricultorului Mierta Salaj  , casa olarului Obarsa Hunedoara , casa minerului marmurar  Alun Hunedoara , casa minerului aurar Corna -Alba , mori de vant caciulate de la Tulcea,Carciuma taraneasca din Prahova si multe multe altele .

     Daca prin drumurile voastre ajungeti la Sibiu va recomand din suflet sa vizitati muzeul Astra unde in incinta  va puteti trage sufletul la o varza cu ciolan asa cum numai in Sibiu puteti degusta si la un pahar de vorba , un vin bun sau de ce nu o cafea si o limonada rece.

Peripetii prin Romania - Transfagarasan 2012

        Primul lucru pe care vroiam sa-l scriu si sa vi-l impartasesc si voua este ce tare a fost drumul pe Transalpina.   
        Ar trebui sa incep cu sfarsitul calatoriei ca Pacala in loc sa incep cu inceputul , dar cum toti romanii avem ceva din Pacala ,eu de ce n-as avea ?  :))))
        Tragic  pana aici , rasu plansu fara diacritice vom vedea ce va iesi.
        Sa revenim am plecat intr-o scurta vacanta de 2 zile  la inceputul lunii august prin diferite locuri  de importanta strategica pentru turismul romanesc dar am ramas profund dezamagita .
        Avem o tara frumoasa  cu peisaje si trasee care iti fac pielea de gaina pe tine cand ajungi la ele dar pe langa asta uneori iti lasa un gust amar,drumuri in constructie, putine pensiuni  pe anumite trasee iar daca te prinde noaptea prin unele locuri chiar ca te manaca ursul daca n-ai cazare .Cu mancarea nu e problema te mai descurci o mura , o afina, o zmeura , un cascaval , un sirop , o ciuperca mai gasesti cate una alta la marginea soselei.
       In prima peripetie prin Romanica  a inceput cu  Transfagarasanul asa ca de la Bacau pana la Cartisoara ne-au trebuit doar 4 ore . Ne-am oprit sa luam o gura de aer proaspat afumat de gratare  la poalele muntilor Fagaras la o mica pensiune sa halim si noi ceva ca doar plecaram nemancati de acasa  si ca tot omul sa facem si noi planuri sa mergem la cascada Balea apoi la Balea Lac .
        Zis si facut  ,  am ajuns la Cascada Balea  surprize -surprize  n-avei unde sa opresti dara sa mai si gasesti loc de parcare si o mare de oameni , masini , motoare , biciclete si bineinteles tarabe ca la balci.

Ce ne-am zis noi sa mai povestim oleaca pana mai sus poate facem si noi o oprire sa admiram peisajul si dam de vaci  pitoresc , iarba verde si cutii de bere , servetele , pampersi  murdari iar cosul de gunoi ceva mai incolo. Si uite asa am urcat ce-am urcat  , senzatii tari pe serpentine cu  masini parcate in curbe pana am ajuns la Balea lac unde era aglomeratie ca la zilele orasului ,o mare de oameni si tarabe cu produse traditionale .Ce lac nici  urma de lac , dar ce puteai ajunge acolo au plecat romanii toti in acelasi timp sa viziteze Transfagarasanul.

     
        Nu mi-a venit sa cred , nu stiam cum sa scapam mai repede din imbulzeala pestrita , de zecile de masini din varful muntelui am intrat in tunelul care face trecerea de pe o parte a muntelui pe cealalta si ce sa vezi o multime de masini ,corturi gratare pe masura ce coborai tot mai multi oameni cu catei ,cu purcei toata familia la un loc .Mi s-a parut un peisaj sinistru ,o aventura  ce vroiam  parca sa se termine.
        N-am venit sa vedem Transfagarasanul ca sa facem gratar si sa bem bere daca vroiam asta puteam sta acasa. Eu nu inteleg , sa faci atata drum ca sa pui de-un gratar pe marginea drumului sa te vada  toata lumea sa-ti bage gaze de esapament in nas si in mancare si sa ma laud a doua zi ce bine am petrecut pe Transfagarasan sau la Balea Lac cu o bere in nas pe terasa sau ce carnat ,sunca sau cas am luat din varful dealului . E ca si cum m-am dus la raionul de produse  traditionale din hypermarket.
       
                   Si-am zis sa ne facem curaj sa mergem mai departe la Vidraru sa vedem lacul , barajul nu-l vazusem niciodata .Incepuse sa se adune norii pe partea cealalta a muntelui ,chiar sa ploua pe anumite portiuni ale drumului , puteai admira padurea inca virgina prin unele locuri.Si-am ajuns la Vidraru ,aglomerat nevoie mare( parca la un click au pornit toti inspre aceeasi destinatie)  am stat putin sa nu spunem ca nu am fost ne-am fotografiat la baraj si ne-am hotarat sa mergem la Curtea de Arges .


       Ne-am oprit la Curtea Domneasca sa o  vizitam si de unde am aflat lucruri interesante picturile  fresca existente sunt unice in Europa  de la 1360 de pe vremea lui Vlaicu Voda cum de altfel si aceasta veche biserica fiind construita de la 1310 fiind si cea mai veche biserica din Tara Romaneasca.Interesant este faptul ca pe unele picturi apar diferite elemente esoterice , simboluri , unele figuri care par a fi din vechile popoare ale lumii .Foarte interesanta expunerea muzeografului.Imi pare rau ca am ajuns mai spre sfarsitul programului si perioada de vizitare se incheiase. Multa liniste,multa istorie parca pietrele bisericii iti spuneau sa le admiri fara prea multe cuvinte. Am constatat diferenta de stil  , de influenta , de spiritualitate  intre bisericile din Moldova si aceasta biserica veche.
         

         Dupa atata nebunie cu Transfagarasanul si cu Vidraru   la iesirea di Biserica ne-am intalnit cu rude pe care eu nu le-am vazut de 20 de ani si cum nu ne-am intalnit in Bacau ne-am intalnit pe drumurile patriei .  
            Minunat parca cineva ne-a trimis in acea zi la acea ora in acelasi loc plin de istorie.                     
                 Nimic nu a fost mai placut decat aceasta intalnire la umbra copacilor din interiorul Curtii Domnesti.
                 Si cum vroiam sa vedem si catedrala am ramas impresionati de frumusetea si de ornamentele existente parca erau scoase din 1001 de nopti.

              Interesant este faptul ca in interiorul catedralei era evanghelia facuta si daruita bisericii de Regina Elisabeta . Deja mai era putin si se insera ce ne-am zis sa mergem inspre Horezu  sa ne cazam si a doua zi sa ne intoarcem pe Transalpina.
            Ce credeti am gasit cazare ? La cat de multe pensiuni erau pe traseul Transfagarasan -Curtea de Arges  tot mai putine am gasit inspre Horezu , toate pline si a trebuit sa ne abatem spre Targu Jiu in noapte sa gasim un loc de dormit.
           Niste  romani in noapte ca noi mai erau vreo  10-15 masini care cautam cazare , pe sosele intunecate fara becuri  pe marginea soselei in miezul noptii  in zona Ramnicu Valcea-Horezu-Novaci-Tg Jiu

ca a doua zi dis de dimineata sa urcam pe Transalpina.Si uite asa cu un ocol de 50 de km iti cam piere si de ceramica de la Horezu si de peisajele rurale.
        Noi ca noi ca eram adulti puteam dormi in masina dar familiile cu copii ????
         Si uite asa intr-o duminica 5 august dis de dimineata dupa un dejun mizerabil la hotel de 3 stele nici nu-i dau numele ca-i fac reclama  am pornit spre Transalpina.

                 Am fotografiat Coloana Infinitului ,era liniste si pace , curatenie nu te deranja nimeni puteai sa admiri fara sa te deranjeze nimeni doar zumzetul aspersoarelor care udau gazonul .
                Si uite asa am pornit inspre Novaci trecand ca vantul si ca gandul prin satele gorjene unde este saracie lucie ,ogoare nelucrate iar la strada cateva case in constructie cu etaj si cu porti cromate  da  cromate nu din inox. Si te mai intrebi cum de-au obtinut scor de 200% la alegeri.
                 La intrarea inspre Transalpina este un semn care te atentioneaza ca drumul este inchis pe anumite tronsoane de drum , lumea se ducea la biserica sau la zilele comunei si noi sa incalcam regulile daca tot le incalca toata lumea noi de ce nu sa vedem Transalpina ii musai. La inceput drumul este bun lin , uluce pe unde sa se scurga apa ,  ,parapeti pe ici si pe colo inaintam bineinteles nici o pensiune in zona prindem si-un autocar in fata care mai mai sa-si dea duhul in curbe, intalnim si incepatori cu mamaliga in parbriz care au curaj sa se avante pe un astfel de drum la care si un sofer cu experienta  ia o piatra in gura cand merge pentru prima data .

                  Frumoase peisaje  de-o parte si de alta a drumului se cunoaste ,drumul in lucru  ajungem la primul platou  unde dupa un urcus cu multe curbe faci o pauza sa mai racoresti motorul  , dai peste tarabe , iarba , flori de camp , merisoare  ,vrei sa-ti dezmortesti picioarele sa culegi o floare calci in rahati si tampoane ,dezgustator nici aici nu scapi de gunoaie. Puneti fratilor bude ecologice , cosuri , dati  amenzi ca m-am saturat de cacaciosii din padure si din locurile pe care ar trebui sa le admiram sa punem o patura si sa ne odihnim sub razele soarelui  sa respiram aerul proaspat .
                 Si uite asa in loc sa stai ,te urci in masina si spui mergem mai departe ca poate e mai frumos si intradevar ajungem la Ranca   statiune in dezvoltare ,era duminica si muncitorii munceau din greu la pensiunile care se ridica pe marginea drumului.
               Betoane, mortar , lemn si mizerie  drum ingust masini parcate aiurea ,deja nu mai sunt parapeti ,e doar drumul bun de mers dar pe masura ce urci tot mai sus spre pas sunt senzatii extreme sa vezi golul de langa tine. Simti cum iti creste nivelul adrenalinei in vene e ca si cum ai participa la cursa de formula 1 prin munti. Privelisti minunate pitoresti pentru care unii ar da aur sa le vada sa le parcurga.Cand ajungi in varf  si cobori din masina ti se taie respiratia, ametesti de la altitudine daca esti mai slab de inger ti se poate face rau.     Sotul meu Viorel tot se ducea pe marginea drumului iar eu ii spuneam ca nu ma pot apropia sa ma uit ca imi vine rau ca ametesc daca ma uit in jos m-am asezat pe marginea soselei nici nu ma mai interesa ca venea masini ma uitam si ii admiram pe cei tineri ce curaj au sa pasesca pe potecile alunecoase , alaturi de mioare . Se pare ca drumul acesta este  printre cele mai vechi drumuri . Urcusul e fost  super acum sa vedem la coborat spre Obarsia Lotrului cum va fi drumul .Daca la urcare am avut pe partea noastra muntele la coborare fara parapeti si cu drum in lucru e si mai greu pe unele tronsoane unii parca conduc tiruri nu autoturisme  asa iau curbele.Greu e si cu soferii astia care nu au rabdare si care cred ca au masini tari. 
               Mishuta astazi a scos din  Caruta ei virtuala cateva poze maine va scoate altele in doua zile 4-5 august a vazut cat n-au vazut altii intr-o luna .