Spre Albac am trecut prin Poiana lui Horea o zona superba mi-as dori sa ma reintorc in zona apoi urcam la hotarul dintre Cluj si Alba acolo unde se intalneste cerul cu pamantul apoi coboram si iar urcam dam si de cateva contructii noi din lemn in varful dealului semn ca lumea evolueaza .Drumul este bun chiar daca este pietruit nu i-as dori sa ma prinda ploile si nici zapezile pe aceste carari 4x4 nu am asa ca mergem mai departe ajungem si pe la Matisesti si o tinem tot inainte pe carari inguste si serpuite pe care daca incap 2 masini una langa alta catre Albac.
Pe oamenii locului i-am vazut la munca nu am stat de vorba cu ei dar trebuie sa le transmit ca-i respect pentru faptul ca au conservat frumusetea locurilor .Nu am vazut pet-uri , nu am vazut nimic nelalocul lui chiar am fost impresionata de curatenia locurilor . Gospodari locuitorii muntilor Apuseni chiar ma uitam pe pozele facute si nu am surprins nici o hartie aruncata la intamplare.
Traim intr-o tara de vis,cu zone necunoascute mie dar pe care vreau sa le descopar in fiecare nou an in concediu cu oameni gospodari care se straduiesc sa-si mentina traditiile mostenite din tata in fiu , valorile , mostenirea culturala si spirituala .Nu am vazut multe biserici ca in Moldova dar am vazut mult mai multa spiritualitate emanata de fiecare loc si fiecare fiecare faptura . Multi dintre locuitorii locului se pregateau sa intampine sarbatoarea Sfintei Marii in anul 2013 fiecare in felul lui asa cum au invatat din mosi stramosi .
Respect Motilor din Muntii Apuseni .